Acum 250 de milioane de ani, viaţa de pe Terra a fost distrusă aproape în întregime. Doar 10% dintre plantele şi animalele lumii au reuşit să supravieţuiască.
De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au elaborat multe teorii cu privire la modul în care fauna şi flora a reuşit să îşi revină. Dovezi recente, semnalate de dr. Zhong-Qiang Chen, de la Universitatea de Geoştiinţă din Wuhan, China, şi profesorul Michael Benton de la Universitatea Bristol, Marea Britanie, vin să demonstreze că recuperarea din perioada de criza a durat aproximativ 10 milioane de ani.
Conform specialiştilor, au existat două motive care au cauzat întârzierea: intensitatea crizei şi condiţiile dificile de pe Pământ. Marea Extincţie din Permian, de departe cea mai dramatică criză biologică care a afectat viaţa de pe Terra, a fost declanşată de o serie de şocuri de mediu precum încălzirea globală, ploi acide, acidificarea oceanelor şi anoxia apelor, procese destul de puternice pentru a provoca dispariţia a 90% dintre vieţuitoare.
Cercetarea actuală scoate la iveală faptul că aceste condiţii sumbre au continuat să se manifeste timp de 5-6 milioane de ani, după criza efectivă. Cu toate acestea, unele specii de animale şi-au revenit rapid, însă revenirea lor nu a fost destul de puternică pentru a forma din nou ecosisteme stabile.
„Viaţa părea să revină la normal, când o altă criză îşi făcea apariţia. Crizele de carbon s-au repetat de multe ori, până când condiţiile au început să reintre în normalitate, peste vreo 5 milioane de ani”, a explicat profesorul Benton.
În cele din urmă, după ce situaţia de criză s-a diminuat, au început să apară ecosisteme mai complexe. În mare, grupuri precum crabii şi homarii, precum şi primele şi reptile marine, au stat la baza viitoarelor ecosisteme oceanice moderne.
„Cel mai adesea vedem extincţiile în masă ca pe un fenomen cu totul negativ, dar în acest caz viaţa şi-a revenit, chiar dacă i-au trebuit milioane de ani. Evenimentul a restabilit evoluţia” a încheiat profesorul Benton.
Sursa: Science Daily